Cuprins:
Ce este gripa – virusurile gripale, tipuri de gripă
Gripa este o boală respiratorie infecțioasă comună, cauzată de virusul gripal, cunoscut și sub denumirea de virus Influenza, care afectează anual milioane de persoane din întreaga lume. Virusurile gripale aparțin familiei Orthomyxoviridae și sunt clasificate în trei tipuri principale: A, B și C, tipurile A și B fiind cel mai frecvent implicate în epidemiile sezoniere, în timp ce tipul C provoacă forme ușoare de boală. Virusul Influenza de tip D este mai rar întâlnit și nu produce de obicei infecții la oameni.
La rândul său, virusul Influenza de tip A se împarte în mai multe subtipuri, în funcție de anumite proteine (antigene) prezente pe suprafața sa: hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N). De asemenea, fiecare virus poate avea mai multe tulpini diferite, responsabile de apariția mutațiilor acestuia. Astfel, apar denumirile subtipurilor de gripă, printre cele mai frecvente ce afectează oamenii fiind A(H1N1) și A(H3N2).
Sezonul gripal și transmiterea virusului
Gripa apare de obicei în timpul sezonului rece, în lunile de toamnă și iarnă și începutul primăverii, când temperaturile scăzute și condițiile de mediu favorizează supraviețuirea și răspândirea virusului. În regiunile temperate, sezonul gripal este de obicei între noiembrie și martie, iar vârful de incidență variază de la an la an.
Virusurile gripale sunt foarte contagioase și au o rată rapidă de răspândire de la persoană la persoană, ceea ce poate cauza cu ușurință epidemii sezoniere. Transmiterea gripei se face de obicei pe cale aerogenă, prin aerosoli proveniți de la o persoană infectată.
Perioada în care o persoană este contagioasă este în primele 3-4 zile de boală, până la o săptămână de la apariția simptomelor. Transmiterea este favorizată în zonele aglomerate și colectivități (mijloace de transport în comun, școală, birou).
Modalități de transmitere a virusului gripal:
- Picături mici de secreții respiratorii, eliminate în aer atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește
- Contact direct cu suprafețe sau obiecte contaminate
- Contact direct cu o persoană infectată: prin strângere de mână, atingerea feței etc.
Populația aflata la risc
Gripa poate afecta persoanele de orice vârstă, dar anumite categorii de populație sunt mai predispuse la forme severe de boală și apariția unor complicații grave.Printre acestea se numără:
- Vârstnicii (peste 65 de ani)
- Copiii mici (în special sub 5 ani)
- Femeile însărcinate
- Persoanele cu obezitate (IMC ≥30 kg/m2)
- Persoanele cu boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare, astmul sau diferite imunodeficiențe.
Manifestările clinice
Gripa debutează de obicei brusc, la 1-4 zile de la expunerea la infecție, reprezentând perioada de incubație a virusului. Semnele și simptomele se diferențiază de cele ale unei simple răceli prin intensitatea crescută și riscul de complicații severe, de aceea cele două afecțiuni nu trebuie confundate.
Tabloul clinic este dominat de simptome generale și poate varia în funcție de vârstă și starea generală de sănătate a persoanei afectate, incluzând:
- Febră ridicată (frecvent peste 38°C) însoțită de frisoane
- Durere în gât
- Congestie nazală și rinoree
- Tuse uscată, persistentă
- Dureri musculare și articulare
- Cefalee
- Oboseală accentuată și senzație de slăbiciune, somnolență
- Uneori simptome gastrointestinale: greață, vărsături, diaree, în special la copii
- Efect teratogen în sarcină.
Durata simptomelor variază de la câteva zile (5-7 zile) până la 2 săptămâni, însă tusea și oboseala pot persista mai mult timp – câteva săptămâni.
Complicații
Deși majoritatea cazurilor de gripă se rezolvă fără complicații, în anumite situații, la persoane susceptibile sau cu multiple comorbidități, boala poate duce la probleme grave de sănătate. Cele mai comune complicații sunt:
- Pneumonia: o infecție pulmonară care poate fi fatală în lipsa tratamentui adecvat, mai ales la vârstnici și persoanele cu sistem imunitar slăbit.
- Bronșita
- Sinuzita
- Otita
- Agravarea bolilor cronice, cum ar fi astmul sau insuficiența cardiacă.
- Insuficiența respiratorie, miocardita sau encefalita: complicații severe, dar rare.
Metode de prevenție
Prevenția gripei se realizează, în principal, prin vaccinare anuală. Vaccinul antigripal este adaptat în fiecare an pentru a acoperi tulpinile de virus circulante în sezonul respectiv. Vaccinarea antigripală este recomandată în special celor din categoriile de risc.
Alte metode pentru scăderea riscului de răspândire și contractare a virusului sunt:
- Igiena riguroasă a mâinilor: spălarea frecventă cu apă și săpun sau utilizarea de dezinfectanți.
- Evitarea contactului cu persoane bolnave sau obiecte contaminate
- Purtarea măștii de protecție în zone aglomerate
- Acoperirea gurii și nasului cu un șervețel sau plica cotului în timpul tusei sau strănutului
- Evitarea cotactului cu alte persoane atunci când prezentați simptome
- Aerisirea regulată a încăperilor.
Tratament
Tratamentul gripei se adresează în principal gestionării simptomelor. Se recomandă odihnă, hidratare corespunzătoare și utilizarea medicamentelor antipiretice și analgezice pentru reducerea febrei și a durerilor. Medicamentele antivirale, cum ar fi oseltamivirul (Tamiflu) sau zanamivirul, pot fi prescrise pentru reducerea duratei și severității bolii, însă au eficiență maximă atunci când sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor.
În cazul apariției complicațiilor sau agravării simptomelor, este obligatorie consultarea unui medic pentru evaluare și tratament adecvat.
Concluzie
Gripa este o afecțiune comună, potențial periculoasă, care afectează sistemul respirator și poate avea complicații grave, mai ales la persoanele vulnerabile. Prin adoptarea unor măsuri simple prevenție, riscul de îmbolnăvire poate fi semnificativ redus, contribuind astfel la protejarea sănătății publice.