Epilepsia este o tulburare cronică a sistemului nervos care cauzează convulsii recurente sau crize epileptice. Această afecțiune afectează aproximativ 1% din populația mondială și poate apărea la orice vârstă, deși este mai frecventă în copilărie și la persoanele în vârstă.
În România, numărul total de pacienți cu epilepsie în 2021, conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), a fost de 124.583 persoane, din care 13.684 persoane nou diagnosticate (11%).
Panelul de Epilepsie include testarea cauzelor de encefalopatie epileptică și de dezvoltare, cunoscută și sub denumirea de encefalopatie epileptică infantilă precoce și epilepsia sindromică (cum ar fi sindromul Rett și sindromul Angelman).
Cuprins:
Care sunt cauzele crizelor convulsive?
Aproape jumătate din pacienții diagnosticați cu epilepsie nu cunosc cauza care a condus la declanșarea crizelor convulsive.
Clasificarea cauzelor de epilepsie:
| Genetice | Structurale | Metabolice | Imune | Infecțioase |
| Epilepsia are o cauză genetică dacă convulsiile sunt rezultatul unui defect genic cunoscut sau presupus, care asociază crize convulsive.
Este posibil ca o epilepsie genetică să nu fie moștenită.
Unele variante genice patogene pot apărea spontan la un individ – mutații de novo. |
Epilepsia are o cauză structurală dacă există o cauză fizică prezentă la nivel cerebral.
Anomaliile structurale pot fi: 1.Congenitale: o anomalie de dezvoltare a creierului cu care se naște o persoană . Unele cauze structurale congenitale pot avea și o componentă genetică.
2.Dobândite: apar pe parcursul vieții, cum ar fi: o tumoră, un accident vascular cerebral, un traumatism |
Epilepsia poate avea o cauză metabolică, atunci când organismul nu poate metaboliza nutrienții si asociază deficit energetic, prin acumulare de substrat nemetabolizat sau produși intermediari de metabolism,
astfel încât aceaștia se acumulează în celulele creierului și îi afectează funcția normală.
Majoritatea tulburărilor metabolice sunt genetice. |
Epilepsia are o cauză imunitară dacă există o inflamație cerebrală, care modifică excitabilitatea asociind convulsii.
Majoritatea persoanelor cu o cauză imună a epilepsiei vor avea nivele anormale de anticorpi, fie în lichidul cefalorahidian, fie în sânge. Unele dintre ele pot avea o cauza genetica |
Epilepsia este o cauză infecțioasă dacă există dovezi ale unei infecții/inflamații cerebrale, care conduce la convulsii.
Infecția este probabil cea mai frecventă cauză a epilepsiei la nivel mondial si cea mai frecventă în țările în curs de dezvoltare. |
Modul de tansmitere al epilepsiei în familie
Când vorbim de epilepsie, datorată unei cauze genetice, o atenție importantă trebuie să o acordam familiei, pentru a identifica dacă în acea familie există alți membri afectați, care pot să nu facă crize convulsive, dar nu le manifestă datorită expresivității variabile a bolii în familie.
Având în vedere tipul de transmitere a bolilor genetice, putem discuta despre:
-
-
- O transmitere dominant autosomală: atunci când există o transmitere continuă în succesiunea generațiilor familiei, unde putem observa că un tată afectat are un fiu bolnav. În acest tip de boli, riscul de recurență este de până la 50% la urmașii unui individ afectat.
-
-
-
- O transmitere recesiv autosomală: atunci când există un număr redus de bolnavi în familie și putem observa doi părinți sănătoși, care au o fată bolnavă. Într-o astfel de situație riscul poate ajunge până la 25% dacă ambii părinți sunt sănătoși și purtători de o variantă genică patogenă.
-
-
-
- O transmitere legată de cromosomul X: atunci când o mamă sănătoasă, purtătoare are un băiat bolnav. În astfel de patologii cei afectați cel mai frecvent sunt de sex masculin, iar riscul de recurență a bolii în familie, unde mama este purtătoare, iar tatăl sănătos, poate ajunge până la 50% pentru băieții cuplului de a fi afectați.
-
Ce reprezintă Panelul de Epilepsie?
Panelul de Epilepsie analizează un grup de genele care sunt asociate atât cu cauze sindromice, cât și nonsindromice ale epilepsiei.
Testarea genetică poate ajuta la:
-
-
- confirmarea unui diagnostic clinic
-
- prezicerea prognosticului și progresia bolii
-
- detectarea precoce a simptomelor
-
- planificarea familială și consilierea genetică
-
- promovarea înscrierii în studiile clinice.
-
Genele analizate în cadrul acestui Panel de Epilepsie (link) au fost selectate pe baza dovezilor disponibile până în prezent și pot oferi o acoperire extinsă a bolilor genetice ce asociază convulsii.
Care sunt beneficiile oferite de această testare?
Epilepsia este eterogenă din punct de vedere genetic, iar testarea acestui panel extins permite o evaluare eficientă a multor gene potențial relevante pe baza unei singure indicații clinice.
-
-
- Encefalopatiile de dezvoltare și epileptice (DEE) sunt tulburări convulsive profunde cu debut de la naștere sau imediat după naștere. Indivizii afectați pot prezenta și caracteristici suplimentare, în funcție de mutația genetică asociată. Precum: hipotonie, tulburări cognitive și motorii și alte anomalii.
-
- Tulburările de dezvoltare sunt incluse în acest panel extins de epilepsie. Acest test include, dar nu se limitează la următoarele sindroame: Rett, Rett atipic, Rett congenital, Angelman, Angelman-like, Pitt-Hopkins, Mowat-Wilson, West, Ohtahara, Kleefstra, deficit de adenilosuccinat lază (ADSL), deficit de NGLY1, Koolen-Vries sindroame.
-
Aceste afecțiuni prezintă de obicei: convulsii, întârziere în dezvoltare, întârzieri
de vorbire și limbaj, dizabilitate intelectuală și anomalii congenitale variabile.
Sindroamele Rett și Angelman sunt tulburări clasice de neurodezvoltare cu debut precoce.
-
-
- Sindromul Rett afectează în primul rând fetele și se caracterizează printr-o regresie rapidă a abilităților motorii și de vorbire între 6 și 18 luni, după o perioadă de dezvoltare normală.
-
Mișcările stereotipice ale mâinii și convulsiile sunt frecvente, împreună cu alte semne clinice prezente variabil, inclusiv autism, apnee episodică, ataxie și apraxia
mersului și microcefalie. În unele cazuri rare, inactivarea preferențială a cromosomului X poate duce doar la o deficiență intelectuală ușoară la fetele cu
sindrom Rett.
Există și alte forme ale sindromului Rett.
-
-
- O formă congenitală se manifestă cu semne clasice Rett la naștere sau la scurt timp după naștere, dar regresia nu este caracteristică.
-
- O altă formă de boală se manifestă în jurul vârstei de 6 luni și se caracterizează prin convulsii. Principala formă legată de X a sindromului Rett este datorată mutațiilor genei MECP2 si este observată aproape exclusiv la fete, fiind letală prenatal la băieți.
-
Cu toate acestea, la băieții supraviețuitori, în cazuri foarte rare, semnele clinice sunt extrem de severe și asociază encefalopatie evidentă, hipoventilație,
microcefalie și o sperantță de viață de până la vârsta de 2-3 ani.
Modificările patogene ale unei gene legate de sindromul Rett au fost identificate la unii copii suspectați a avea sindrom Angelman, indicând o suprapunere
fenotipică importantă.
-
-
- Sindromului Angelman poate fi adesea diagnosticat după primul an de viață și se prezintă cu microcefalie, dizabilitate intelectuală, epilepsie, întârziere severă a dezvoltării, tulburări de vorbire, ataxie a mersului și comportament caracterizat de o stare de fericire inadecvată și de râs frecvent. Sindromul Angelman este o tulburare a imprimării genomice și este cauzată de pierderea expresiei genei UBE3A de pe cromozomul 15 de origine maternă.
-
- Sindromul Pitt-Hopkins se caracterizează prin întârziere globală în dezvoltare, dizabilitate intelectuală severă, trăsături dismorfice, convulsii și episoade de hiperventilație. Comportamentele stereotipe, precum loviri ale brațelor și mușcături ale mâinilor, sunt prezente la aproape jumătate dintre persoanele afectate.
-
- Sindromul Mowat-Wilson se caracterizează prin dizabilitate intelectuală de la moderată până la severă, trăsături dismorfice, convulsii și multiple anomalii congenitale, inclusiv agenezia corpului calos, anomalii urogenitale, oculare și cardiace, boala Hirschsprung și microcefalie.
-
Convulsiile sunt observate la majoritatea indivizilor afectați cu debut în copilărie
sau copilărie timpurie. Trăsăturile faciale obișnuite observate la persoanele cu sindrom Mowat-Wilson includ: fața cu frunte de formă pătrată, bărbie ascuțită, lobi ai urechii ridicați, punte nazală largă, columelă proeminentă și hipertelorism cu sprâncene largi.
Când este recomandat să se efectueze Panelul de Epilepsie?
Indicațiile testării genelor din panelul de epilepsie:
-
-
- epilepsie cu două sau mai multe convulsii neprovocate, care apar în decurs de 24 de ore.
-
- suspiciunea clinică sau diagnosticul de tulburare convulsivă sindromică care poate asocia urmatoarele elemente clinice
-
- întârziere de dezvoltare
-
- întârzieri de vorbire și limbaj
-
- dizabilitate intelectuală
-
- anomalii congenitale
-
- crize sau spasme infantile recurente.
-
În cazul în care se supectează un alt mecanism genetic, se recomandă consultul genetic pentru identificarea testului potrivit de diagnostic (de exemplu ArrayCGH), util pentru bolile genomice, care nu pot fi diagnosticate prin tehnici standard de NGS.
____________________________________________________________________
La Clinica Sante, vă stam la dispoziție pentru sfat genetic pretestare în vederea selectării corecte a testului de diagnostic, după cum urmează:
-
- Panele de gene – testeaza diverse grupe de gene cu simptomatologie clinica comună
-
- WES – evaluează întregul exom (fragmentele codante ale tuturor genelor)
-
- care se realizeaza prin NGS long read, include testarea ADN ului mitocondrial si evaluarea multiomica a pacientului.
-
- Testare genetică țintită: Testare genetică țintită (mutație punctiformă – secvențiere Sanger), Testare genetică țintită (deleție/duplicație – qPCR) – Carrier testing qPCR (del/dup)