Cuprins:
Ce sunt antibioticele?
Antibioticele reprezintă o clasă de medicamente care au revoluționat medicina modernă, permițând tratamentul eficient a numeroase infecții bacteriene, care altfel ar putea fi severe sau chiar letale. Efectul acestora este realizatprin două mecanisme de acțiune: inhibarea creșterii bacteriilor (efect bacteriostatic) sau distrugerea bacteriilor (efect bactericid).
Este important de subliniat că antibioticele acționează doar asupra bacteriilor, nu și asupra
virusurilor, fungilor sau paraziților.
Selectarea antibioticului adecvat
Există mai multe clase de antibiotice (peniciline, cefalosporine, macrolide, fluoaroquinolone etc.) care pot combate o gamă largă de infecții bacteriene, însă alegerea antibioticului potrivit este esențială pentru un rezultat terapeutic favorabil, precum și pentru prevenția dezvoltării rezistenței bacteriene.
- sensibilitatea microorganismului implicat la agentul antimicrobian
- localizarea și severitatea infecției (doate determina calea de administrare: topic, oral sau injectabil)
- particularitățile pacientului (vârstă, boli cronice, alergii)
De aceea, antibioticele pot fi administrate doar la recomandarea unui medic, fie pentru o infecție confirmată (printr-un examen bacteriologic), fie, preventiv, în situații selecționate (de exemplu în cazul procedurilor chirurgicale). Importantă în selectarea medicamentului potrivit este și efectuarea antibiogramei – o analiză de laborator care stabilește sensibilitatea sau rezistența bacteriei identificate la anumite clase de antibiotice și care oferă clinicianului informațiile necesare pentru un tratament eficient.
Indicațiile tratamentului cu antibiotice
Bacteriile sunt microorganisme care se găsesc în mod obițnuit pe suprafața pielii sau la nivelul tubului digestiv și care contribuie la funcționarea normală a organismului. Însă există și anumite tipuri de bacterii care determină îmbolnăvirea – numeroase infecții cu localizări și severitate variabile.
- Infecții cutanate sau de țesut moale: celulită, abcese, mușcături de animale.
- Infecții respiratorii: faringită streptococică, pneumonie bacteriană, tuse convulsivă.
- Infecții gastro-intestinale: Infecții cu Helicobacter pylori, gastroenterite
- Infecții ale tractului genito-urinar: infecții de tract urinar (ITU), cistită, pielonefrită, vaginoză
bacteriană, unele infecții cu transmitere sexuală. - Endocardită infecțioasă (o afecțiune severă a inimii)
- Meningită bacteriană
- Boala Lyme
- Septicemie.
În cazurile mai avansate, pot apărea hipertensiune arterială severă, anemie și chiar probleme osoase.
Când nu se administrează antibiotice?
- Viroze (răceala comună sau gripa)
- Majoritatea bronșitelor
- Ameliorarea unor simptome precum durerea în gât sau febra ușoară
- În scop preventiv, în lipsa unei indicații medicale clare.
Importanța unui tratament antibiotic corect
Utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor nu este lipsită de riscuri. Administrarea responsabilă a antibioticelor este esențială pentru eficacitatea tratamentului și prevenirea dezvoltării rezistenței bacteriene, precum și pentru evitarea unor posibile efecte adverse (reacții alergice, tulburări digestive).
Rezistența la antibiotice a devenit o problemă semnificativă de sănătate publică. Aceasta apare atunci când bacteriile se adaptează și devin insensibile la acțiunea antibioticelor, cu apariția tulpinilor bacteriene rezistente și multi-rezistete.
- Tratamentul infecțiilor este mult mai dificil, iar acestea pot determina complicații severe sau chiar decesul pacientului.
- Este necesară utilizarea unor medicamente mai puternice, cu toxicitate mai mare, care pot determina efecte secundare periculoase.
De aceea, prevenția rezistenței bacterine și a riscurilor asociate este foarte importantă și poate fi realizată prin
respectarea următoarelor reguli:
- Administrarea antibioticelor doar atunci cand este necesar, la recomandarea medicului.
- Evitarea auto-medicației: utilizarea antibioticelor fără prescripție medicală poate duce la tratamente inutile sau ineficiente, agravând problema rezistenței la antibiotice.
- Respectarea prescripției medicale: este obligatorie administrarea corectă și completă a antibioticului, la intervalele de timp (de exemplu la 12h) și pe durata indicată (de exemplu 7 zile), chiar dacă simptomele se ameliorează înainte de finalizarea acestuia. Omiterea unor doze sau oprirea mai devreme a tratamentului favorizează multiplicarea bacteriilor și apariția unor tulpini mutante – rezistente.
- Nu împărțiți antibioticele cu alte persoane: tratamentul trebuie individualizat, iar utilizarea incorectă poate avea consecințe grave.
Concluzie
Antibioticele reprezintă un instrument puternic în tratamentul infecțiilor bacteriene, dar utilizarea lor trebuie făcută cu atenție și responsabilitate. În caz contrar, riscul de efecte adverse este crescut, iar dezvoltarea rezistenței bacteriene devine o problemă din ce în ce mai frecventă și severă de sănătate publică. Consultarea medicului și efectuarea analizelor de confirmare a infecției înainte de a începe un tratament antibiotic sunt esențiale pentru asigurarea unui tratament eficient și sigur.
Bibliografie:
1. https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/16386-antibiotics
2.
https://www.britannica.com/science/antibiotic/Antibiotic-resistance
3.
https://www3.us.elsevierhealth.com/simon/saunderscards/webdemo/Classifi.pdf?srsltid=AfmBOoq6du3gY4QW4D8dw5btbWLHOGnijwFaOBVctjYACmUIeyxXLjLk
4. https://my.clevelandclinic.org/health/articles/21655-antibiotic-resistance
5. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antimicrobial-resistance