Hipertensiunea arterială esențială și riscul cardiovascular

Cuprins:

Hipertensiunea arterială (HTA) este o afecțiune medicală frecventă caracterizată prin creșterea persistentă a presiunii arteriale. Aceasta poate fi clasificată în hipertensiune arterială esențială (sau primară), care nu este consecința directă a unei anumite boli și se dezvoltă treptat de-a lungul mai multor ani, și hipertensiune arterială secundară, care apare în cadrul unei afecțiuni, precum boli renale, neurologice sau tulburări endocrine.

Diagnosticul și stadializarea HTA:

De obicei, diagnosticul HTA se bazează pe măsurători repetate ale tensiunii arteriale (TA) care arată valori peste 140/90 mmHg, însă în ultimii ani există o tendință a ghidurilor internaționale de specialitate de a scădea această valoare prag la 130/80 mmHg.

Grad HTA	TA sistolică	TA diastolică
Normală	120-129 mmHg	80-84 mmHg
Normal-înaltă	130-139 mmHg	85-89 mmHg
Gradul I	140-159 mmHg	90-99 mmHg
Gradul II	160-179 mmHg	100-109 mmHg
Gradul III	≥180 mmHg	≥110 mmHg
HTA sistolică izolată	≥140 mmHg	<90 mmHg

sus

HTA esențială: factori de risc și manifestări clinice

HTA esențială reprezintă majoritatea cazurilor de hipertensiune arterială și apare odată cu înaintarea în vârstă. Deși nu are o cauză identificabilă, există mai mulți factori care contribuie la apariția ei: factori genetici, factori de mediu și stilul de viață. Astfel, istoricul familial de HTA, vârsta, dieta bogată în sare și stilul de viață sedentar, stresul cronic, fumatul, consumul excesiv de alcool și nu în ultimul rând o greutate corporală neadecvată (supraponderalitate sau obezitate) sunt factori asociați dezvoltării HTA primară.

De cele mai multe ori, în special în stadiile incipiente, nu există simptome evidente ale HTA, motiv pentru care a fost adesea denumită „ucigașul tăcut”. Multe persoane cu tensiune arterială ridicată pot să nu fie conștiente de afecțiunea lor până în momentul detectării în timpul unui control medical de rutină sau apariției unor complicații severe. Totuși, atunci când apar simptome, acestea pot include:

Cefalee

Amețeală sau senzație de instabilitate

Oboseală

Dificultăți de respirație, în special în timpul activităților fizice

Episoade de vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere

Sângerări nazale (epistaxis) inexplicabile

Durere toracică, care uneori poate indica apariția unor complicații cardiovasculare mai grave.

sus

Complicațiile HTA necontrolate

HTA reprezintă un factor de risc semnificativ pentru diferite boli cardiovasculare, fiind o provocare substanțială pentru sănătatea publică la nivel global. În timp, HTA se agravează și determină leziuni și modificări la nivelul vaselor de sânge, ce duc la apariția complicațiilor precum:

Boala coronariană ischemică (risc crescut de infarct miocardic)

Hipertrofie ventriculară stângă și ulterior insuficiență cardiacă

Accident vascular cerebral

Anevrisme cerebrale (risc crescut de rupere și hemoragie intracerebrală)

Demență

Leziuni renale – boală renală cronică

Tulburări de vedere – retinopatie hipertensivă, pierderea vederii în stadii avansate.

Astfel, în lipsa unui control optim și a tratamentului, HTA poate determina complicații grave, unele cu potențial fatal. Mai mult, peste 50% dintre pacienții hipertensivi asociază și alți factori de risc cardiovascular, printre cei mai frecvenți fiind diabetul zaharat, dislipidemia (valori crescute ale colesterolului), obezitatea, hiperuricemia (acid uric seric crescut) și boala renală cronică. Alături de HTA, acești factori cresc semnificativ riscul afecțiunilor coronariene, cerebrovasculare și renale.

Detectarea timpurie, monitorizarea atentă și gestionarea factorilor de risc, împreună cu tratamentul adecvat al hipertensiunii, sunt esențiale pentru reducerea riscului de complicații și pentru îmbunătățirea sănătății generale a pacienților. Intervențiile de modificare a stilului de viață, cum ar fi o dietă echilibrată cu evitarea excesului de sare și grăsimi, activitate fizică regulaăe, renunțarea la fumat și la consumul de alcool în exces sunt deosebit de importante în gestionarea eficientă a tensiunii arteriale.

sus

Analize utile pentru monitorizarea pacienților cu HTA

Pentru diagnosticul HTA nu sunt necesare analize de sânge, acesta bazându-se pe măsurători repetate ale tensiunii arteriale sau în unele cazuri pe monitorizarea continuă a tensiunii pe parcursul a 24 de ore (Holter tensiune arteriala). Testele de laborator sunt utile pentru identificarea și monitorizarea potențialelor complicații, precum și a celorlalți factori de risc cardiovascular. La Clinica Sante puteți realiza analizele recomandate pentru evaluarea funcției organelor ce pot fi afectate de HTA, precum și a comorbidităților:

Evaluarea funcției renale: creatinină, rata de filtrare glomerulară (RFG), uree, sumar de urină, raport albumină/creatinină din urină, proteinuria/24h.

Creatinina serică