Cuprins:
Ce este indicele de masă corporală – IMC?
Indicele de Masă Corporală reprezintă un indicator folosit universal pentru evaluarea greutății corporale în raport cu înălțimea, la adulți, oferind o estimare a grăsimii corporale și a statusului ponderal. La nivel populațional, IMC este utilizat în monitorizarea prevalenței obezității și a supraponderalității, furnizând date esențiale pentru elaborarea politicilor de sănătate publică și a programelor de intervenție.
Calculul IMC se realizează prin împărțirea greutății unei persoane, exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii sale, exprimată în metri:
IMC = greutate (kg) / înălțime² (m²)
Practic, IMC indică dacă o persoană are greutatea optimă pentru înălțimea sa și este un instrument util în domeniul sănătății publice și al practicii medicale pentru evaluarea și monitorizarea stării generale de sănătate. Acest raport este utilizat pe scară largă datorită simplității și accesibilității sale, permițând încadrarea persoanelor în 6 categorii principale, în funcție de valoarea obținută.
sus
Clasificarea greutății în funcție de IMC:
Categorie | IMC (kg/m2) |
Subponderal | < 18.5 |
Normoponderal | 18.5 – 24.9 |
Supraponderal | 25 – 29.9 |
Obezitate grad I | 30 – 34.9 |
Obezitate grad II | 35 – 39.9 |
Obezitate morbidă | ≥ 40 |
sus
Utilitatea IMC
IMC permite medicilor și profesioniștilor din domeniul sănătății să determine greutatea ideală a unei persoane și numărul de kilograme pe care trebuie să le piardă, sau, în anumite situații, să le câștige, cu scopul de a ajunge la o greutate sănătoasă. Totodată, această clasificare identifică rapid pacienții la risc de a dezvolta probleme de sănătate legate de excesul ponderal, respectiv de o greutate suboptimală.
Un IMC peste normal este asociat cu un risc crescut de boli cronice, cum ar fi:
- diabetul zaharat de tip 2bolile cardiovasculare
- hipertensiunea arterială
- afecțiuni hepatice
- artrita
- anumite tipuri de cancer
De asemenea, indicele ajută la planificarea și evaluarea eficacității intervențiilor de scădere în greutate. La polul opus, o greutate subnormală poate fi la fel de problematică, prezentând numeroase riscuri pentru sănătate, printre care tulburări digestive, anemie, afecțiuni cardiovasculare, probleme osoase sau reproductive.
sus
Limitările IMC
Deși IMC este un instrument important în practica medicală, prezintă și câteva limitări care trebuie luate în considerare pentru o evaluare clinică corectă a unui pacient:
- Nu măsoară direct procentul de grăsime corporală:IMC nu face distincția între masa musculară și grăsime. Prin urmare, pot exista situații de clasificare inexactă, de exemplu, la sportivi sau la persoanele cu o masă musculară bine deszvoltată, care pot avea un IMC crescut pe baza acesteia, dar un procent redus de grăsime corporală.
- Nu oferă informații despre distribuția țesutului adipos: Grăsimea abdominală este asociată cu un risc mai mare de complicații metabolice și cardiovasculare. Se pot efectua măsurători suplimentare, cum ar fi circumferința abdominală pentru evaluarea corectă a pacienților cu obezitate.
- Prezintă variabilitate în funcție de vârstă: IMC nu este un indicator la fel de fiabil la copii, care trebuie încadrați pe curbe de creștere specifice, sau la vârstnici, la care masa musculară tinde să scadă, ceea ce poate subestima riscul asociat unui exces ponderal. În acest caz, un pacient vârstnic cu IMC crescut poate avea un procent de grăsime mai mare decât ne-am aștepta.
Indicele de Masă Corporală este un instrument valoros pentru evaluarea și monitorizarea stării de sănătate legate de greutate, fiind ușor de utilizat și la îndemâna oricui. Cu toate acestea, limitările sale trebuie recunoscute și completate cu alte măsurători și evaluări clinice atunci când este necesar.
sus
Bibliografie:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK594362/
- https://www.health.harvard.edu/blog/how-useful-is-the-body-mass-index-bmi-201603309339
- https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/body-mass-index